Legumicultura românească devine tot mai dependentă de spaţii protejate, în condiţiile în care în 2025, România a importat legume în valoare de peste 800 de milioane de euro, o mare parte fiind aduse în sezonul rece, când producţia internă nu poate acoperi cererea, conform Ziarul de Bacău.
Marian Brezeanu, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, susţine că viitorul sectorului depinde de investiţii în sere moderne, pentru a reduce deficitul comercial şi a face faţă schimbărilor climatice. În cadrul emisiunii ZF Agropower, el a afirmat că România are nevoie urgentă de dezvoltarea infrastructurii în domeniul spaţiilor protejate.
Citește și: De ce tot mai multe IMM-uri din România își mută infrastructura IT în cloud
De ce sunt necesare investiţii în sere pentru legumicultură?
În prezent, suprafaţa cultivată cu legume în câmp depăşeşte 93.000 de hectare, însă spaţiile protejate acoperă doar 4.500 de hectare, dintre care doar 365 de hectare sunt sere. Astfel, mai puţin de 5% din terenurile legumicole sunt protejate, ceea ce limitează semnificativ producţia în sezonul rece.
- Numărul de sere din România este insuficient pentru cererea pieţei
- Investiţiile în sere moderne sunt costisitoare, dar esenţiale pentru competitivitate
- Unităţile mici, de 2-5 hectare, sunt considerate mai viabile decât marile complexe de dinainte de 1989
- Schimbările climatice accentuează provocările pentru fermieri, cu temperaturi ridicate şi secetă
- Producţia de soiuri adaptate climatului local, precum fasolea „Auria de Bacău”, devine tot mai importantă
Impactul schimbărilor climatice asupra legumiculturii din România
Temperaturile ridicate şi perioadele de secetă atmosferică afectează grav culturile, iar anumite soiuri şi hibrizi importaţi nu sunt adaptabili condiţiilor locale. Marian Brezeanu explică că, în lunile iulie, fermierii nu mai pot recolta fasole sau tomate în câmp, ceea ce subliniază nevoia de soiuri rezistente.
Staţiunea din Bacău dezvoltă propriile soiuri adaptate climatului, iar soiul de fasole „Auria de Bacău” reprezintă un exemplu de succes, deşi este afectat de arşiţă. Instituţia are 28 de angajaţi, dintre care 14 cercetători, și desfăşoară activităţi de cercetare şi producţie de seminţe pentru fermieri.
Producţia cea mai solicitată include ardei, fasole şi porumb zaharat, însă cercetătorii lucrează şi cu tomate, varză sau salate, pentru a diversifica oferta şi a susţine fermierii locali în faţa provocărilor climatice.
Autorităţile din Bacău și specialiştii din domeniu avertizează că fără investiţii în sere moderne, sectorul legumiculturii româneşti riscă să devină tot mai vulnerabil, afectat de schimbările climatice şi de deficitul de infrastructură.
Consecințele acestor probleme pot duce la creşterea importurilor, scăderea producţiei locale şi pierderea competitivităţii pe piaţa europeană, motiv pentru care specialiştii solicită măsuri urgente pentru susţinerea cercetării şi dezvoltării în domeniu, conform Ziarul de Bacău.