După patru ani în care raportul de audit privind activitatea Direcției de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei Bacău a fost ținut la sertar, instanța a decis să fie făcut public. Curtea de Apel Bacău a stabilit ieri definitiv că primăria trebuie să comunice documentul, chiar și cu anonimizarea datelor personale și a informațiilor considerate secret fiscal.
Procesul a fost câștigat de avertizorul Mihai Mihăilă, fost angajat al Direcției de Taxe și Impozite Locale, care a solicitat raportul în baza Legii 544 privind accesul la informații de interes public. Mihăilă a fost concediat după ce a semnalat probleme legate de colectarea taxelor, prejudicii confirmate ulterior de DNA în dosare penale.
Citește și: DRDP Iași răspunde lui Mircea Fechet în cazul podului de la Ciobănuș
Inițial, Tribunalul a respins solicitarea, însă Curtea de Apel Bacău a întors decizia și a obligat primăria să facă public raportul de audit intern nr. 105057 din 19 ianuarie 2022, comandat de primarul Stanciu Viziteu. Sentința precizează că raportul trebuie publicat cu anonimizarea datelor cu caracter personal și a informațiilor de natură secretului fiscal, conform Legii nr. 207/2015.
De ce a fost secretizat raportul de audit și ce relevanță are pentru cetățeni?
Primarul Lucian Stanciu-Viziteu a refuzat publicarea raportului, invocând secretul fiscal și considerând documentul un instrument de lucru destinat conducerii. În fața instanței, edilul a susținut că raportul conține informații confidențiale și că nu are caracter de interes public.
- Raportul vizează structura responsabilă cu alimentarea bugetului local
- Conține mențiuni despre posibile fapte ilegale în cadrul direcției
- A fost comandat de primar în 2022, dar ținut ascuns timp de patru ani
- Decizia instanței obligă primăria să îl facă public, cu anonimizare
Impactul neregulilor din Taxe și Impozite Locale asupra bugetului Bacăului
Direcția de Taxe și Impozite Locale din Bacău a fost asociată cu suspiciuni și fapte confirmate de DNA, inclusiv concedieri și anchete penale. Curtea de Conturi a identificat disfuncționalități majore, precum clădiri nedeclarate, agenți economici evazioniști și diferențe de milioane de lei între evidențele fiscale și cele contabile.
Aceste probleme au dus la prejudicii importante pentru bugetul local, afectând finanțarea serviciilor publice și investițiile în comunitate. Reacția oficială a autorităților a fost una de întârziere și secretizare, însă decizia instanței marchează un pas spre transparență și responsabilitate.
În urma acestei hotărâri, cetățenii și-au reafirmat dreptul la informații esențiale despre modul în care sunt gestionate resursele publice, iar autoritățile sunt obligate să respecte legea și să asigure transparența în administrarea banilor publici.