Pentru femei, screeningul este deosebit de important, mai ales la vârsta adultă și chiar din adolescență. Ecografia mamară și mamografia sunt printre cele mai simple și mai eficiente metode de evaluare medicală, fără disconfort și fără durere, oferind pacientelor rezultate rapide și corecte și șansa la un diagnostic încă din fazele de început ale afecțiunilor sânilor.
Când e suficientă ecografia mamară și când e nevoie și de mamografie? Răspunsul la această întrebare și alte detalii utile despre cele două investigații, în articolul de astăzi.
Ecografia mamară și mamografia sunt recomandate adesea pentru identificarea cauzelor unor simptome la nivelul sânilor sau pentru a confirma sau infirma un diagnostic. Deși se pot confunda ușor, ecografia și mamografia nu sunt unul și același lucru; sunt investigații diferite, care se folosesc în contexte clinice diferite, contexte stabilite doar de medicul specialist, în urma unui consult.
Alegerea între ecografie mamară și mamografie este cu atât mai importantă cu cât fiecare poate „arăta” anumite probleme ale sânilor și poate oferi detalii pe care cealaltă investigație s-ar putea să le „rateze”.
Ecografia mamară. Ce este și când avem nevoie de ea?
Ecografiile mamare sunt investigații imagistice de bază, în care undele sonore sunt utilizate pentru a se putea vizualiza structurile din interiorul corpului, fără radiații ionizante și fără disconfort. O ecografie mamară se va recomanda doar în anumite situații, când există noduli la nivelul sânului sau afectarea axilei, fiind utilă pentru:
· Evaluarea, caracterizarea maselor palpabile, altor simptome ale sânului cu probleme;
· Evaluarea anomaliilor suspecte sau aparente apărute la alte investigații imagistice, mamografie sau RMN;
· Evaluarea imagistică inițială a maselor palpabile la femeile sub 30 de ani, fără risc crescut de cancer mamar, precum și la femeile care alăptează sau sunt gravide;
· Evaluarea problemelor asociate cu implanturile mamare;
· Evaluarea unui nodul care poate fi simțit, evaluarea țesutului mamar dens, examinarea unui nodul sau chist;
· Screening pentru cancer mamar ca metodă suplimentară la femeile cu sâni denși sau prea tinere pentru mamografie.
Femeile tinere, cele gravide sau care alăptează vor face de preferat o ecografie mamară, întrucât ultrasonografia este de obicei modalitatea imagistică inițială aleasă în locul mamografiei, fără radiații ionizante și mai potrivită pentru sensibilitatea mai mare în țesutul mamar dens.
Ecografia va permite diferențierea tipurilor de formațiuni, de la chisturi, care sunt adesea descoperite în timpul autoexaminărilor, la noduli mamari, plini cu lichid sau solizi.
Printre afecțiunile descoperite frecvent prin ecografie se numără și chisturile simple, fibroadenoamele, tumorile, modificările inflamatorii, mastitele, abcesele.
Ecografia mamară devine o investigație realizată de urgență în câteva scenarii clinice specifice, în special dacă avem și infecții sau simptome acute. La mastite, abcese mamare, cu simptome de lungă durată, lipsă de răspuns la antibiotice sau prezența unei mase palpabile, în sarcină și alăptare cu simptome acute, pentru drenajul ghidat imagistic al acestuia, dacă s-a format un abces mamar, ecografiile vor fi cele mai bune abordări.
În caz de secreție mamelonară anormală, durere mamară semnificativă care îngreunează funcționarea zilnică sau alte simptome nespecifice (roșeață, umflătură, durere care interferează cu alăptarea sau o masă, nodul tensionat care nu dispare după alăptare), pacienta se va prezenta la consult de specialitate pentru evaluare.
Mamografia. Ce este și când se recomandă?
Spre deosebire de ecografia mamară, mamografia este investigația radiologică în care se folosesc raze X pentru examinarea sănătății sânului. Se detectează cu eficiență maximă cancerul mamar cu astfel de investigații imagistice, încă din stadiile incipiente. Este, de asemenea, un instrument de urmărire dacă sunt mase anormale descoperite în timpul unui examen clinic.
Mamografiile de screening sunt recomandate o dată la doi ani femeilor cu vârsta între 40 și 74 de ani, celor cu risc mediu de cancer mamar. Screeningul se începe de preferat la 40 de ani.
Continuarea mamografiei de screening va fi indicată atât timp cât starea generală de sănătate este bună și speranța de viață este de 10 ani sau mai mare.
Până la mamografii, medicii specialiști vor recomanda examenul clinic de sân pentru femeile cu vârsta de 20-30 de ani.
La o mamografie se evidențiază structuri și modificări pe care radiologul le analizează, de la masele din sân, cu note despre dimensiune, margini și densitate, densitatea sânului până la calcificări (zone de acumulare de calciu), asimetrii și leziuni tisulare.
În cazul ectaziei ductale, mamografia poate indica calcificări groase, liniare, în formă de trabuc sau tijă, cu axul lung orientat spre mamelon, mai lungi, mai groase și mai netede decât cele observate la carcinomul ductal.
Raportul mamografic include și densitatea țesutului:
· A - aproape complet gras;
· B - zone împrăștiate de densitate fibroglandulară (predominant gras);
· C - dens eterogen (ascunde mase mici);
· D - extrem de dens (sensibilitatea mamografiei e scăzută).
Scenarii clinice: când e suficientă doar ecografia și când e nevoie și de mamografie
Pragul de vârstă de 30-40 de ani este decisiv pentru a alege între ecografie mamară și mamografie. Mamografiile sunt recomandate în screening pentru femeile peste 40 de ani; femeile sub 30 de ani fac ecografii ca primă intenție, iar cele între 30 și 40 de ani fac ecografie și/sau mamografie, în funcție de contextul medical.
În continuare prezentăm scenariile diferite în care e suficientă doar ecografia mamară și când e nevoie și de mamografie:
· Scenariul 1 - femeie sub 30 de ani cu nodul palpabil, risc mediu. E recomandată ecografia inițial. Dacă la ecografie apare un chist simplu benign sau un fibroadenom tipic, nu e nevoie de mamografie;
· Scenariul 2 - femeie de 40 de ani și peste cu nodul palpabil. Se recomandă mamografie și ecografie țintită;
· Scenariul 3 - femeie gravidă sau femeie care alăptează cu simptomatologie vizibilă, indiferent de vârstă. Se recomandă doar ecografie ca primă linie, pentru a evita radiațiile. Mamografia se adaugă doar dacă ecografia arată ceva suspect care necesită caracterizare suplimentară;
· Scenariul 4 - femeie cu sâni denși (categorie C/D), screening normal fără simptome. Se recomandă ecografie și mamografie, prima e mamografia însă;
· Scenariul 5 - femeie cu mastită/abces care nu răspunde la tratament. Se recomandă în general doar ecografie și drenaj ghidat. Mamografia nu e prima alegere în context infecțios acut, dar se adaugă ulterior dacă există suspiciune de carcinom inflamator mascat;
· Scenariul 6 - femeie cu rezultat anormal la mamografia de screening. Se recomandă ecografie suplimentară pentru clarificare, indiferent de vârstă.
Rezultatele ecografiilor mamare și mamografiilor și cum se interpretează corect
Pentru interpretarea mai ușoară a rezultatelor investigațiilor imagistice se folosesc BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System), un sistem standardizat de notare, dezvoltat de Colegiul American de Radiologie, folosit de radiologi pentru a descrie rezultatele mamografiei, ecografiei și RMN-ului mamar. Mamografiile, ecografiile mamare și RMN-urile mamare pot primi fiecare propria categorie BI-RADS.
În funcție de categoriile atribuite, se decide dacă mai e nevoie de imagistică suplimentară, urmărire pe termen scurt sau de o biopsie.
Categoriile detaliate sunt:
· 0 - reprezintă evaluare incompletă, necesitând imagistică suplimentară, inclusiv incidențe mamografice adiționale, compresie localizată sau mărire și/sau ecografie;
· 1 - examen negativ, fără mase, calcificări suspecte sau distorsiuni arhitecturale; nu poate exista nicio descriere a unei descoperiri în raport dacă este clasificat ca BI-RADS 1, se recomandă un screening de rutină;
· 2 - concordant cu descoperiri benigne, se recomandă screening de rutină;
· 3 - descoperirile sunt probabil benigne, e nevoie de monitorizare pe termen scurt (de obicei 6 luni);
· 4-5 - e nevoie de o biopsie. BI-RADS 5 este foarte sugestiv pentru malignitate, peste 95%;
· 6 - pentru malignitate confirmată prin anatomie patologică, e nevoie de planificarea tratamentelor.
Interpretarea rezultatelor o vor face radiologii. Ei examinează caracteristicile maselor, inclusiv forma, aspectul marginilor și modelele de densitate tisulară, iar calcificările sunt evaluate în funcție de dimensiune, distribuție și morfologie.
În funcție de rezultate, dacă e BI-RADS 1-2 poate să fie făcut un screening de rutină anual sau bienal; dacă e BI-RADS 0 ar fi bine ca pacientul să facă și mamografii adiționale sau o ecografie pentru a vedea unghiuri diferite ale țesutului mamar și pentru a compara imaginile actuale cu cele anterioare pentru a căuta modificări.
La BI-RADS 3 nu e nevoie de biopsie imediată, dar se va confirma stabilitatea leziunii. BI-RADS 4-5 impune existența unui rezultat anatomopatologic al biopsiei pentru un diagnostic definitiv.
Rezultatul biopsiilor este citit de un medic patolog, iar rezultatele finale sunt discutate cu pacienta de echipa de medici care se ocupă de caz. Cu o confirmare a malignității, pacientul este trimis mai departe către un chirurg de sân și/sau oncolog medical.
La MedLife, ecografia mamară sau mamografia pot fi solicitate și recomandate de către medici de familie, ginecologi, endocrinologi sau specialiști în imagistică medicală, senologie, în funcție de vârstă și istoricul medical al pacientelor. Femeile care suferă de probleme ale sânilor vor găsi în cadrul spitalelor private, clinicilor și hyperclinicilor MedLife din toată țara aparatură de ultimă generație, medici specialiști cu experiență și echipe de medici care vor lua mereu cea mai bună decizie.
Fiecare investigație imagistică va fi realizată conform unui protocol strict pentru rezultate cât mai bune și răspunsuri la întrebările pacientelor despre patologia sânilor. Abordarea multidisciplinară garantează o evaluare medicală corectă și rapidă, precum și diagnostice clare încă de la început, pentru tratamente personalizate.
Cu programări rapide la investigații medicale, mamografii, ecografii mamare, telefonice sau online, din aplicație, timpi de așteptare reduși față de sistemul public de sănătate și respectați, precum și accesul la medici și aparatură modernă, MedLife rămâne printre primele opțiuni ale pacientelor cu probleme medicale la nivelul sânilor.